Visele pot deveni realitate: Smaranda Braescu

          Dupa perioada tumultoasa a sarbatorilor de iarna , in care munca s-a imbinat cu alergatura dupa cadouri si cu turul de forta in bucatarie , am resimtit nevoia de odihna si deconectare de la toate cele. Si asa bine facui acest lucru incat nici pe blog nu am mai reusit sa scriu. :)  Revin acum, plina de energie cu un articol motivational , din ciclul : " nu renuntam niciodata "
          Asa ca va ofer povestea incredibila a Smarandei Braescu : prima femeie pilot si parasutist cu breved din Romania , campioana europeana si mondiala la parasutism. Mandita , asa cum am citit ca ii se spunea in familie, s-a nascut (27 mai 1897) intr-o familie nevoiasa din satul Hantesti, judetul Galati. Inca de cand era mica  si-a dorit extrem de mult sa fie pilot si sa aiba avionul sau. Si iata ca, in 1912, dorinta ei a ajuns un pic mai aproape de realitate : sublocotenentul aviator Dumitru Naidinescu primind-o pe Smaranda in avionul sau (facut de mesteri romani in atelierele din Chitila) si ridicand-o in inaltul cerului pentru " botezul aerului " - primul ei zbor.
           In tinerete fetita nazdravana cu vise neobisnuite ajunge studenta la Academia de Belle-Arte din Bucureşti (1924 - 1928), dar in tot acest timp nu a renuntat niciodata la zbor. Cu pasiunea in suflet, o gasim in 1928 la marele miting aviatic al parașutiștilor germani, printre care se afla si  Otto Heinecke, inventatorul german al parașutei. Smaranda reuseste sa il cunoasca personal, primind astfel si o invitatie la Berlin, unde odata ajunsa isi cumpara o parasuta si efectueaza primul sau salt pe 5 iulie 1928, de la inaltimea de 600 de metri. De la curajoasa noastra romancuta aflam primele impresii : “Cadeam, cadeam cu toata greutatea corpului, cu toata senzatia caderii vertiginoase. O clipă nesfarsita si, deodata, o smucitura, care curma falfaitul parasutei în desfasurare. Se deschisese si eram salvata. Facui ochii mari si privii in jur… apoi ma pornii pe ras, asa, singura in cer, ca un copil caruia i-a reusit o strengarie… Am cazut pe spate, fara macar sa ma zgarii. Cei care au pornit spre locul unde căzusem m-au gasit strangandu-mi linistita parasuta. Dl Heinecke m-a imbratisat si a strigat: «Bravo, Romania!».”
              La Berlin Smaranda obtine brevedul national de parasutist si este prima femeie care invata cum se manuiesc parasutele. Intoarsa in tara nu se lasa invinsa de greutatile materiale, de prejudecatile timpului  si participa la mai multe mitinguri nationale si din strainatate. Desi are doua accidente aviatice, dintre care unul o tintuieste la pat mai mult de 6 luni, curajoasa noastra nu renunta la dorinta sa fierbinte: aceea de a dobori recordul mondial, fapt reusit inainte  de o parasutista din SUA, cu o saritura de la 5.384 de metri. Pleaca asadar din nou la Berlin pentru achizitionarea unei parasute speciale si primeste autorizația din partea Comandamentului Superior al Aviatiei sa se lanseze in competitie.
               Pe 2 octombrie 1931, Smaranda Braescu sare de la 6.000 de metri inaltime. Pluteste prin aer 21 de minute și 25 de secunde si aterizeaza  pe pământului Bărăganului, la 28 km de Slobozia, cu trei recorduri "coborate din ceruri": recordul mondial feminin, recordul european feminin si recordul national absolut atat la barbati, cat si la femei. Pentru acesta reusita incredibila este rasplatita de Regele Carol al II-lea cu Crucea de Aur a Virtutii Aeronautice , cea mai dorita decoratie militara aviatica.
             Raspunzand la chemarea presedintelui Asociatiei Aeronautice Americane , ajunge in SUA, unde darama recordul de 21 171 picioare (7233 m), detinut de un barbat. Ramane sa se antreneze la San Francisco si pe data de 19 mai 1932 se parasuteaza de la altitudinea de 24 200 de picioare (7 400 m), devenind astfel detinatoarea recordului mondial de coborare cu parasuta. Continuandu-si visul, ramane in State si in 1934 primeste brevedul de pilot, terminand cursurile scolii Curtiss Weight, din New York.
            In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Smaranda se alatura  "Escadrilei Albe", ca insotitoare de zbor. Salveaza astfel vietile a sute de raniti de pe front si e rasplatita cu "Ordinul Crucea Regina Maria". Se inscrie in Detasamentul VII de voluntari si lupta pentru eliberarea Ardealului. In 1946, impreuna cu mai multe figuri dominante ale intelectualitatii acelei vremi, semneaza un protest impotriva trucarii alegerilor castigate de comunisti. Acest teribil act de nesupunere a avut consecinte neplacute pentru ea, fiind continuu urmarita de  Siguranta Statului. Insa nu s-a descurajat niciodata si nu s-a predat , continuand sa insele vigilenta comunistilor.
           Daca doriti cititi mai multe despre viata sa, iata cateva articole foarte bine scrise  din : Formula AS , Enciclopedia Romaniei si webcultura . Cel putin cel din Formula AS mi se pare de-a dreptul minunat.
          Smarand Braescu este un model extraordinar: o femeie demna si hotarata, care a realizat ceea ce parea absolut imposibil pentru timpurile in care a trait. A umblat prin viata mandra si si-a indeplinit pasiunile cele mai nebunesti, fara sa renunte vreodata si fara sa isi schimbe caracterul curat. In 2010, decembrie, a fost lansat „Jurna­lul celebrei Smaranda Brăescu”, volum semnat de Ana Maria Sire­teanu si Tudor Sireteanu, stranepoti ai renumitei parasutiste romance, pu­blicat la Editura Vremea, pe care il recomand cu drag.
           Si, ca sa revenim in zilele noastre, in 2013, pe 8 iunie, cei de la Red Bull au organizat Saritura in IE de la 2.000 de metri: "cele mai bune parasutiste din Romania vor sari de la 2.000 de metri imbracate in ie si formand o hora in aer, pentru a o celebra pe Smaranda Braescu, figura emblematica a aeronauticii mondiale, supranumita si 'Regina aerului'." In plus, daca aveti chef de o mica excursie, in Bucuresti gasim strada cu numele primei femei parasutist din Romania - aici .
          Va invit sa nu renuntati niciodata, nici macar la dorintele voastre cele mai nebunesti, iar atunci cand sunteti mai deprimati, sa va amintiti de Smaranda Braescu!


Poza de pe webcultura.ro
Poza de pe www.romanianstudies.org

Etichete: , , , , , ,